Pentru mine primavara a inceput oficial acum cateva zile cand am inceput sa vad copaci infloriti. E anotimpul meu preferat, dar in ciuda faptului astuia nu pot sa ma bucur de ea. De fapt e al doilea an in care nu ma bucur cu adevarat de primavara.
E cald afara, copaci infloriti alea alea, narcise si frezii prin glastre, dar parca tot nu sunt multumita. Lipsesc cateva piese din puzzle.
N-am mai facut nimic. Absolut nimic. Ah, am mai visat urat de cateva ori, dar nu urat in sensul de premonitii sau chestii, sau erau? In orice caz aseara am visat ca imi pierdusem telefonul mobil si camera foto la o petrecere.
Am multe de fapt primavara asta, atat de multe incat nici nu stiu cu ce sa incep, si nu sunt lucruri personale, care ma privesc doar pe mine. Sa le spunem.. chestii familiale.
De povesti mi-e si rusine sa va mai spun ca m-am chinuit zile intregi sa caut surse de inspiratiune si nimic,absolut nimic. Ma uit in tramvai, pe strada, in metrou, la scoala, la copaci, la tv, nimic! Nu e nimic care sa ma puna pe ganduri, sa-mi declanseze scanteia aia care imi face mintea sa bata campii cu gratie.. E totul gri.
Mi-am adus aminte ca am vazut un serial pe nu-stiu-ce program, in care o scriitoare plecase din New York sa viziteze Alaska, si excursia ei de 2 zile se prelungise la vreo cateva luni. Consecinta a fost ca toti cititorii ei si de pe forumuri, chat-roomuri si alte chestii credeau ca ea a murit. Sarind peste faptul ca eu nu sunt scriitoare, sper ca voi nu credeti ca am murit, nu?
Leave a Comment