Iar am ajuns acasă devreme

După ce am făcut un drum cu maşina cu care tot încerc să nu mai fac drumuri, m-am trezit în faţa blocului uitându-mă la lună. Sau cel puţin… ce nu era încă în spatele umbrei măreţei planete… albastre. Şi dacă tot sunt treaz la ora în cauză, de ce să nu mă bucur de evenimentul astronomic relativ rar.

Stăteam pe Alexandru Davilla Nr.2 cu Paul McCartney – Hope of Deliverance pe Europa FM cu cepele fixate pe corpul ceresc din ce în ce mai puţin luminat. Linişte în jur… nici mama naibii nu mişca la ora aia… (bine, excepţie trenul care a trecut cu 10 minute mai devreme), temperatura foarte plăcută pentru perioada asta a anului.

Şi în toată atmosfera aia stau eu geniu’ urban de rând şi-mi zic: “Băi nene… luna asta seamănă cu monezile din reclamele la pastă de dinţi”… deştepţii ăia de turci au anticipat reclama aia de atâta timp de au folosit-o ca drapel (în triplu exemplar, tot ei au inventat şi birocraţia fir-ar….).

Categories: eu

Leave a Comment