Dansul

O problemă foarte importantă, care pe mulţi îi macină mai mult sau mai puţin. Ce este dansul de fapt? A fost o vreme, demult apusă, în care dansul era considerat un mijloc de socializare, un mijloc de seducţie. Însă răspunsul cel mai logic pentru dans ar fi acesta: “exprimarea pe verticală a dorinţelor de pe orizontală”, amin 2 that. Să fim serioşi my bedroom is the best “dance floor”, nu cred că o să mă contrazică cineva la faza asta.

Revenind în zilele noastre dansul este o boală mentală iar discoteca reprezintă o casă de nebuni plină de oameni de acest fel, bineînţeles majoritatea tronează. În clasa a 4 am fost la dansuri şi sunt mândru că încă ştiu să dansez tango. Ştiţi care este motivul care-l face atât de frumos?

Pentru că nici o greşeală în tango, nu e ca viaţa. Este simplu. Acesta este lucrul care îl face minunat. Dacă faci vreo greşeală, te încurci…doar continuă. Este atât de previzibil că dacă ai avea voinţă l-ai învăţa doar din privire. Şi să închei cu o întrebare, de ce fetele sunt ahtiate după dans, iar noi băieţii suntem de cele mai multe ori indiferenţi?

Categories: eu

Lasă un răspuns